O viață împlinită în doi presupune obligatoriu maturizarea psihică și emoțională. Se spune că am devenit maturi atunci când putem să tolerăm pierderea. Astfel, o viață de cuplu reușită este cea în care, fiind alături de partener, am putea în egală măsură să trăim și singuri. Cei din cuplurile fericite își sunt autosuficienți, dar aleg să trăiască împreună cu celălalt pentru valoarea pe care o adaugă relația în viața lor, nu pentru nevoia de supraviețuire.

Pentru atingerea unui nivel optim de maturizare în relațiile noastre este nevoie să părăsim procesele stării de îndrăgostire, să renunțăm la idealizare și să-l acceptăm pe celălalt cu realitatea lui. De asemenea, este necesar să ieșim din identificare și să admitem că suntem diferiți, să părăsim starea de fuziune și dependență, pentru a ne cuceri independența, fiecare în parte.