Omul își găsește sensul și plăcerea vieții în relațiile cu semenii. Fără o conectare corespunzătoare la ceilalți, care să implice schimburi bidirecționale de gânduri, emoții și sprijin, oamenii ajung în dificultate. Așa suntem construiți. Dar relațiile se întrețin cu efort conștient pentru care este nevoie de resurse psihice și fizice. Viața ne trece de multe ori prin încercări care ne consumă resursele iar acest fenomen se răsfrânge asupra relațiilor noastre.
Nu este deci cazul să te simți rău dacă aproape toate relațiile tale ajung la un moment dat în impas. Acest fenomen trebuie privit în contextul vieții tale și de multe ori cei care ajung aici trec, de fapt, prin conjuncturi foarte dificile.
Când vorbim despre relații, soluțiile sunt aproape întotdeauna la noi înșine pentru că pe noi ne putem schimba, dar pe ceilalți oameni nu putem. Astfel, dificultățile tale de relaționare din prezent pot reprezenta o bună oportunitate și o invitație ca să te apleci asupra propriei tale persoane, să-ți cunoști modul de relaționare, tiparele de a intra în relații, resursele oferite și așteptările pe care le ai atunci când intri într-o relație, fie ea de natură profesională, socială, amicală sau intimă.
Orice criză reprezintă și o oportunitate, așa că ar fi bine să privești cu optimism situația ta și să cauți răspunsurile ascunse la întrebarea de ce ți se întâmplă acest lucru.
Psihoterapia în sine este despre relații așa că ai venit în locul potrivit. Problemele cu care ajung oamenii în cabinet sunt întotdeauna legate de relații, fie că acestea sunt în raport cu alți oameni, fie că sunt în raport cu propria persoană. În cabinetul de psihoterapie este tot timpul vorba despre relații.
Modul în care interacționăm are foarte mare legătură cu primii noștri ani de viață și cu felul în care ne-am atașat de îngrijitorii noștri primari. La prima vedere pare că suntem adulți și că judecăm totul cu mintea noastră de adulți, dar de fapt în multe situații rulăm convingeri și scheme de gândire pe care ni le-am construit foarte timpuriu în viață și pe care le-am perpetuat din inerție, deoarece de multe ori ne-au fost de ajutor în copilăria mică.
Odată intrați în viața de adult, suntem chemați să ne analizăm și să reevaluăm multe din axiomele copilăriei deoarece, pe baza faptului că acum suntem independenți și nu mai avem nevoie de nimeni pentru supraviețuire, majoritatea acestor tipare și-au pierdut valoarea de adevăr și utilitatea.
Photo by Tim Bogdanov on Unsplash
