Timp de citire: 10 minute

În cadrul societăților evoluate, mai ales în mediul urban, de-a lungul ultimului secol s-a constatat o creștere constantă în ceea ce privește participarea femeilor în cadrul forței de muncă și în activități în afara căminului familial. Acest lucru a dus la creșterea masivă a numărului de femei cu roluri multiple care încearcă să combine rolurile tradiționale de soție și/sau mamă cu încadrarea în muncă. Cele mai multe femei adulte din mediul urban se împart între următoarele roluri: fiică, parteneră, mamă și profesionist în câmpul muncii. Ca rezultat al acestui fenomen tot mai multe femei se confruntă cu dificultăți de rol, conflict între roluri și roluri în exces. Acestea se traduc în simptome de anxietate, depresie, epuizare, dificultăți de relaționare, comportamente adictive, manifestări somatice și alte simptome care afectează calitatea vieții și funcționarea de zi cu zi a femeilor care îndeplinesc multiple roluri în societate și familie.

Dificultățile de carieră ale femeilor cu roluri multiple

Cercetările au indicat că angajamentul pentru carieră este mai puternic la femeile care sunt singure, comparativ cu femeile căsătorite. Un motiv pentru această stare de fapt ar putea să fie faptul că femeile singure experimentează un conflict de rol mai redus în comparație cu femeile căsătorite. Numeroase studii au identificat conflictul de rol ca fiind unul dintre factorii interni care stânjenesc aspirațiile ocupaționale ale femeilor, iar astfel de conflicte au fost corelate cu performanțele slabe la locul de muncă și cu frica de succes. Faptul că femeile căsătorite experimentează conflicte de rol este foarte bine documentat în literatura de specialitate.

Aproximativ jumătate dintre femeile care lucrează, în timp ce raportează satisfacție mai mare în carieră, experimentează în același timp și dificultăți de rol în integrarea aspectelor legate de profesie și gospodărie. Multe dintre aceste femei aleg să-și diminueze implicarea în carieră pentru a putea reduce stresul din relațiile cu partenerii lor. În general există trei factori care generează stresul:

  • Fragmentarea: participarea în două arii de viață, carieră și familie, ceea ce creează cereri paralele de timp și energie. În plus față de stres, acest fenomen poate genera și roluri în exces.
  • Conflictul intern: așteptările conflictuale conform cărora femeile ar trebui să se comporte ca femei și să acorde prioritate nevoilor familiei, în timp ce ele simt și nevoia de a se comporta ca un bărbat și vor să acorde prioritate și scopurilor de carieră.
  • Un mediu nesuportiv: acesta este reprezentat de dificultățile pe care femeile, în special cele care lucrează în profesii dominate de bărbați, le întâmpină atunci când au nevoie de ajutorul colegilor și al celor din jur.

Unele cercetări sugerează că femeile cu ocupații înalt calificate și valorizate social sunt capabile să tolereze conflictul de rol datorită nivelului ridicat de satisfacței pe care îl primesc din munca lor. Rezultă deci că abilitatea de a pune în act roluri mai multe și mai solicitante depinde de cât de mult sunt valorizate aceste roluri. Acest lucru implică faptul că femeile care lucrează în poziții mai puțin satisfăcătoare și mai puțin valorizate social vor experimenta dificultăți mai mari în gestionarea unor roluri multiple decât acelea care au o muncă în domenii ce presupun satisfacții intrinseci și extrinseci. Cercetările au arătat însă că ocupațiile de nivel înalt au tendința de a solicita un nivel mai mare de angajament. Iar această cerere pentru o implicare mai mare în carieră care deseori însoțește ocupațiile ce oferă un nivel mai ridicat de satisfacție, duce la niveluri mai mari ale dificultăților de rol. Este deci un cerc vicios.

De notat este că majoritatea forței de muncă feminine este angajată în poziții non-manageriale, ceea ce arată că pot fi așteptate niveluri ridicate de stres asociate cu roluri în exces printre femeile angajate care sunt căsătorite sau / și cresc copii. Responsabilitățile adiționale ale femeilor aferente rolurilor de familie influențează negativ implicarea ridicată în domeniul profesional.

Femeile care au crescut în familii în care rolurile domestice de gospodină și mamă ale femeii au fost foarte valorizate și în care a fost acordată puțină atenție carierei pentru femei, au de asemenea tendința să-și impieteze propriul avans în carieră prin crearea de situații stresante cauzate de conflict. Aceste femei încearcă să se ocupe de rolurile domestice la fel de bine și de intens ca pe vremea când nu lucrau. Aceasta este o manieră epuizantă din punct de vedere fizic și emoțional de a trăi și care nu facilitează succesul în carieră. A fost demonstrat de asemenea că anumite femei sunt chiar dispuse să se supra-încarce cu roluri în exces decât să deranjeze status-quo diviziunii tradiționale a muncii în familie.

Alte studii arată că, în timp ce femeile se angajează în activități mai numeroase în afara familiei, bărbații nu se angajează mai mult în restribuirea corespunzătoare a responsabilităților din gospodărie. În privința acestui aspect, încă din anii “70, cercetătorii își manifestau optimismul că bărbații vor deveni din ce în ce mai implicați în roluri de familie ca răspuns al participării crescute a femeilor în forța de muncă. Realitatea prezentă este totuși diferită. Deși bărbații au început să conștientizeze din ce în ce mai mult că sunt capabili să preia roluri extinse de familie, ei evită în continuare să și le asume în completare la rolul lor de profesioniști cu carieră pe care îl valorizează atât de mult.

Se poate așadar specula că supra-încărcarea femeilor, coroborată cu lipsa de suport din partea partenerilor, reprezintă o sursă potențială de tensiune în căsătoriile în care ambii parteneri au propria carieră. Se pare că unele femei au evitat această zonă de posibile tensiuni și că au redus influențele negative ale conflictului de rol asupra propriilor cariere prin sacrificarea rolului tradițional al femeii în favoarea carierei.

Dificultățile de viață socială ale femeilor cu roluri multiple

Femeile experimentează un grad mai mare de conflict între muncă și rolurile de întreținere a căminului decât colegii lor bărbați. Se pare că multe dintre aceste femei au rezolvat acest conflict prin a alege să rămână singure.

Spre deosebire de femeile căsătorite, multe femei singure resimt un conflict interior atunci când vine vorba de a avea copii. Dificultățile de rol și conflictele sunt în special copleșitoare pentru mamele singure (fie niciodată căsătorite, fie divorțate) care se luptă să atingă un statut social mediu prin absolvirea unei facultăți în timp ce au o muncă full-time.

Implicațiile acestor studii sunt că bărbații pot și chiar au atât o carieră cât și un mariaj, dar femeile care pun mare preț pe carieră tind să-și limiteze rolurile sociale. A fost demonstrat faptul că femeile experimentează niveluri mai mari de stres și dificultăți de rol în comparație cu bărbații, ceea ce poate explica de ce bărbații reușesc să combine mai bine rolurile de familie și  de carieră. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că rolul primar al bărbatului ca întreținător financiar al familiei este recunoscut pe plan social, în timp ce rolul femeii de întreținător financiar al familiei trebuie să coexiste cu rolul său tradițional și prioritar de soție și mamă. Există dovezi care susțin că responsabilitățile suplimentare legate de copii cresc și mai mult stresul și conflictul pentru femeile cu roluri multiple.

Calitatea de mamă a femeilor cu roluri multiple

Femeile care sunt angajate și au copii cu vârsta sub șase ani sunt mult mai expuse la a experimenta roluri în exces în comparație cu femeile măritate fără copii deoarece ele au și grija față de copii adăugată la sarcinile din gospodărie. Dacă aceste femei internalizează sentimente de vinovăție cu privire la timpul petrecut departe de copii lor, vor experimenta de asemenea și un grad înalt de conflict între roluri și stres asociat. Această vinovăție este potențată și mai mult de percepția populară din societate cum că ar exista o „mamă perfectă”.

Există o credință larg răspândită cum că fiecare aspect al creșterii și dezvoltării copilului depinde exclusiv de calitatea actului matern. Ținând cont de această premisă larg acceptată este ușor să înțelegem de ce femeile care combină cariera și calitatea de mamă trec printr-un stres mult mai pronunțat atunci când se gândesc dacă rolul lor dual are sau nu efecte adverse asupra copiilor lor. În plus, cantitatea de conflict cauzată de balansarea între carieră și rolul de mamă este foarte posibil să aibă un impact major asupra tiparelor de natalitate.

Fertilitatea și rolurile multiple ale femeilor

Studiile arată că femeile cu carieră vor vedea probabil copii ca interferând cu angajarea lor în muncă. De asemenea, conflictul ridicat între roluri este asociat cu fertilitate redusă. Majoritatea femeilor își exprimă credința că apariția copiilor va interfera cu progresele în carieră.

Multe femei care au amânat apariția unei sarcini până după 30 de ani, în schimbul dezvoltării carierei, au totuși intenția de a avea copii. Pe de altă parte, sunt alte studii care stabilesc cu claritate faptul că fertilitatea femeilor scade drastic după 30 de ani. Astfel de dovezi medicale ar putea să influențeze pe anumite femei să revină la o vârstă mai tânără la care să rămână însărcinate și deci să-și întârzie deliberat avansul în carieră dacă doresc să evite gestionarea de roluri multiple. Sau s-ar putea să le forțeze pe femeile care aleg în mod clar cariera ca și primă prioritate să renunțe complet la idea de a avea o familie în viitor.

O schimbare socială majoră petrecută în ultimii ani este aceea că multe femei au reunțat la ideea că ciclul lor de viață trebuie să fie centrat în jurul ciclului vieții de familie. Pentru multe femei rolul tradițional de soție / gospodină / mamă a fost extins astfel încât să includă și o carieră în afara căminului. Responsabilitățile crescute ce rezultă din acest rol extins cauzează conflict și supra-încărcare. Acestea afectează relațiile dintre femei și bărbați și tiparul de natalitate al femeilor.

Conflictul, supra-încărcarea, dificultățile de gestionare a timpului reflectă o fațetă a efectelor cauzate de extinderea rolurilor femeilor. Pe de altă parte, aspectele benefice al rolurilor extinse sunt resimțite de femei, bărbați și societate. Pentru a putea avea o privire echilibrată asupra acestui fenomen este necesar să explorăm și aspectele pozitive al rolurilor extinse.

Stima de sine și sănătatea mintală a femeilor

Deși cercetările arată că multe femei trăiesc conflicte interioare legate de rolul dual soție/carieră și că aceste conflicte pot reduce dedicarea față de carieră și realizări, femeile care muncesc în afara căminului raportează niveluri ridicate de fericire și stimă de sine. Se poate deci specula că satisfacția va fi și mai mare dacă conflictul de rol și supra-încărcarea ar fi reduse.

Rolurile tradiționale, îngust definite, ale femeilor cauzează niveluri ridicate de frustrare și insatisfacție printre ele. Acest lucru conduce la o incidență mai ridicată a bolilor mintale la femei în comparație cu bărbații. Roluri pentru femei mai puțin restrictive și mai multe oportunități de a obține recompense interne și externe ar putea reduce acest fenomen dacă acestea conduc la metode îmbunătățite de adaptare la dificultățile de rol.

Îngrijirea părinților sau socrilor

În România de astăzi, femeile adulte cu vârste de peste 40 ani încep adesea să își asume și un alt rol: acela de fiică sau noră îngrijitoare pentru părinții sau socrii în vârstă care se retrag din activitate și încep să aibă probleme cronice de sănătate. De multe ori situația impune ca vârstnicii să se mute în aceeași casă cu familia fiicei sau norei care este deja implicată în roluri multiple. Evident, acest lucru adaugă stres suplimentar pe umerii celor care gestionează gospodăria, mai ales dacă problemele de sănătate ale vârstnicilor sunt grave și aceștia nu pot contribui foarte mult la activitățile casnice de zi cu zi.

Satisfacția în cuplu

Așa cum am menționat deja, rolurile în exces și distribuția inegală a sarcinilor domestice în cadrul unui mariaj sunt fenomene ce au potențial să afecteze negativ relația de cuplu. Pe de altă parte, cercetările indică faptul că libertatea femeii de a alege între moduri alternative de viață este un predictor important pentru fericirea în căsătorie.

Niveluri ridicate de satisfacție maritală sunt de asemenea percepute de bărbații ale căror soții lucrează. Partenerii bărbați ai femeilor angajate în muncă sunt mai fericiți și mai puțin stresați decât bărbații cu partenere casnice. Acest lucru se datorează în parte presiunii financiare scăzute dar și percepției partenerului bărbat cum că partenera sa este mai fericită deoarece lucrează. A fost de asemenea demonstrat faptul că atunci când realizările profesionale ale partenerei sunt mai ridicate, satisfacția maritală a partenerului său nu este diminuată.

Efectele asupra copiilor

În ciuda faptului că multe femei trăiesc conflicte interioare legat de faptul că își împart responsabilitățile de mamă cu cele profesionale, există cercetări care indică faptul că angajarea mamelor în activități în afara căminului nu are efecte adverse asupra copiilor. De fapt, implicarea femeilor în carieră va avea efecte pozitive pe termen lung asupra copiilor acestora. Argumentul este legat de faptul că modelele parentale multi-rol sunt mai bune decât cele uni-rol, iar copii cu mame care lucrează au șanse mai mari să crească mai independenți și mai pregătiți să față față rolurilor multiple pe care societatea le va cere inevitabil de la ei. Acceptarea de către mame a unei astfel de poziții pozitive ar putea să le fie de ajutor în a face mai bine față conflictelor de rol.

Problemele copiilor ale căror mame muncesc nu sunt legate atât de tare de munca în sine a mamelor cât de starea depresivă a acestora, care se datorează presiunii percepute de a avea roluri duale ca mamă și angajat.

Beneficii sociale ale rolurilor extinse ale femeilor

Participarea femeilor în domeniile profesionale adaugă forței de muncă o bogăție de talente și abilități noi. În plus, extinderea rolurilor femeii în zona muncii ar trebui să elibereze treptat bărbații astfel încât aceștia să poată investi o parte a energiei lor în sistemul familial. Eliberarea femeilor și bărbaților în sensul de a putea dezolva dimensiuni multiple ale propriilor persoane, ar trebui să aibă un efect pozitiv general pentru societate în ansamblul său.

Aspectele pozitive ale rolurilor multiple ale femeilor sunt utile și pot fi potențate chiar mai mult prin reducerea conflictului și stresului care stânjenesc gestionarea acestor roluri. Schimbarea socială este necesară pentru a furniza o atmosferă mai suportivă pentru femei, astfel încât acestea să-și poată extinde rolurile dincolo de limitele înguste ale pozițiilor de soție/mamă, să poată participa mult mai liber în activități în afara căminului familial.

Femeile angajate, în comparație cu femeile gospodine experimentează în egală măsură atât satisfacții cât și dificultăți sporite ca urmare a rolurilor multiple. Factorii sociodemografici nu sunt puternic corelați cu satisfacțiile și dificultățile legate de rol. Femeile căsătorite și angajate au fost identificate ca manifestând mai multe atitudini netradiționale legate de rolurile de gen în comparație cu femeile gospodine.

Soluții pentru femeile cu roluri multiple care ajung în distres emoțional

Gestionarea atât de multor roluri și a dificultăților aferente lasă deseori urme în psihicul feminin. Atâta timp cât lucrurile nu au scăpat de sub control și problema este conștientizată corespunzător, femeile pot apela la propriile resurse pentru a accesa una sau mai multe dintre următoarele soluții:

  • Implicarea în grupuri sociale de femei cu vieți asemănătoare;
  • Îmbunătățirea abilităților de management al timpului;
  • Solicitarea de sprijin de la partener și cei apropiați;
  • Respectarea unui program echilibrat de odihnă și somn;
  • Program de activitate fizică și sport;
  • Renunțarea la activități lipsite de importanță și prioritizarea celor necesare.

Din păcate, suprasolicitarea și conflictele interioare sau exterioare sunt de obicei conștientizate foarte târziu, atunci când resursele proprii au fost epuizate și s-a ajuns în situații dificile de burnout, depresie, anxietate, insomnie, comportamente adictive, manifestări somatice și alte simptome supărătoare ce afectează calitatea vieții de zi cu zi.

Din fericire și pentru această situație există soluții, psihoterapia fiind una dintre cele mai adecvate. Lucrul alături de un psihoterapeut va ajuta clientele să-și recapete echilibrul emoțional, să-și repare relațiile, să redobândească încrederea în sine, să-și îmbunătățească modul de a gândi, să facă cele mai bune alegeri de carieră, educaționale și vocaționale și să anuleze comportamentele disfuncționale care au fost dobândite în încercarea de a face față presiunii crescute.

Photo by Leonard Beck on Unsplash

Sursa principală: Locker, Barbra Zuck (psychotherapist) (1984) Multiple Role Women, Australian Journal of Sex, Marriage & Family 5:1, 6-15

1 COMENTARIU

  1. Constat in ultimul timp ca multe femei care nasc copii mai târziu după 30 ani renunța la serviciu și rămân acasă sa se ocupe de copii. Ar trebui implicit ca acei copii sa fie mai bine crescuți și mai Fericiți. De multe ori nu este așa, copiii sunt mult mai dificili și obraznici, greu de controlat.

POSTEAZĂ UN COMENTARIU:

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.